“…E interesant spectacolul vietii si mai ales spectacolul oamenilor ..cum se nasc ,cum se agita ,cum se invart ,cum se iubesc ,cum se urasc ,cum se dau cap in cap, cum se ascund ,cum se descopera ,cum se invart ca titirezul inaintea unei alegeri importante,inaintea unei rascruci si cum realizeaza in cele din urma cel mai minunat tablou sau cea mai proasta schita a vietii lor.” spune Vlad.
Si foarte bine spune!
Si mai interesant mi se pare ca oamenii realizeaza doar uneori asta. Ne este imposibil sa na gandim in fiecare zi ca de fapt asta este mersul vietii….si de aceea atunci cand constientizam vartejul in care ne aflam parca suntem luati prin surprindere desi in sinea noastra toti stim ca e asa. E ca atunci cand esti intr-un rollercoaster, in varf si desi stii ca urmeaza sa cazi tot nu poti fi pregatit…adrenalina, gol in stomac, tipat! Dar totusi: ce farmec ar mai avea rollercoasterul daca ar merge in linie dreapta?
Ei da! Asta facem mereu urcam, inspiram adanc si cadem iar! Important e ca urcarile si caderile sunt alternate, ca o decizie nu iti face toata viata frumoasa la fel cu nici urata nu ti-o face. Si tot important e ca daca ai descoperit un geam opac in fata ta, daca te intorci sunt sanse mari sa gasesti trei geamuri transparente…
Nu a trecut foarte mult decand am simtit si eu dezamagirea ca ceea ce vedeam eu in jur nu era deloc asa…dupa momentul extraordinar de optimist pe care l-am avut pe blog mai demult am avut altele extrem de triste in care nu mai aveam in minte nici un sfert din lucrurile bune pe care le enumeram atunci. Insa cred cu tarie ca oamenii si circumstantele care m-au dezamagit au si o fata pe care eu nu o voi sti sau intelege niciodata, fata din care privite ar avea justificare. Si cu siguranta au fost momente in viata in care si eu am dezamagit pe cineva fara sa imi dau seama sau fara ca acel cineva sa stie ce e in mintea mea…si ca poate aveam motive.
Cel mai placut e dupa ceva timp, cand ai ajus din nou in varf cu rollercoasterul si te poti uita resemnat, chiar zambind la golul din urma ta. Clar momentul asta vine intotdeauna si mi se pare cea mai placuta parte, cand asculti muzica si retraiesti totul zambind, parca dupa ce ai citit un roman a doua oara si l-ai inteles mai bine.
Uite si ce ascult eu cand scriu asta
P.S: un articol putin Buteica Style despre viata :)))


